Rezultatele 1 - 20 din 20 pentru "speranta viata"

Speranța de viață în Bulgaria a crescut cu un an și jumătate, potrivit celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică. Acest studiu compară perioada 2021-2023 cu cea din 2020-2022. Cu toate acestea, în comparație cu acum zece ani, se înregistrează o scădere a speranței medii de viață atât pentru femei, cât și pentru bărbați. Locuitorii orașelor trăiesc cu peste trei ani mai mult decât cei de la sate, notează Novinite.

Spania este țara din Uniunea Europeană (UE) cu cea mai mare speranță de viață, de 84 de ani, și se află peste media comunitară, care este de 81,5 ani, în timp ce România are a treia cea mai mică speranță de viață din UE, de 76,6 ani, potrivit ultimelor date actualizate de agenția comunitară de statistică Eurostat, citate de EFE.

Speranța medie de viață a britanicilor a scăzut dramatic. Toate țările europene au suferit în ultimii ani de pe urma impactului pandemiei, dar în Marea Britanie tendința se producea deja și îngrijorează experții, care au tras un semnal de alarmă în fața unor factori precum marea disparitate economică, potrivit El Mundo, citat de Rador Radio România.

Ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu, a explicat că în România speranța de viață a femeilor și bărbaților este sub media europeană și că la bărbați este mai scăzută comparativ cu femeile. Acesta este și motivul pentru care vârsta de pensionare nu a fost ridicată în noua lege a pensiilor.

Speranța de viață a omului se preconizează că va crește până la 120 de ani peste câteva decenii datorită noilor tehnologii, precum inteligența artificială (IA) și a cunoștințelor dobândite în urma pandemiei de COVID-19, a relatat televiziunea suedeză (SVT), informează agenția Xinhua.

Speranța de viață la naștere la nivelul Uniunii Europene a scăzut cu peste un an în primii ani de pandemie, ajungând la 80,1 ani în 2021. România se află pe penultimul loc, cu o speranță de viață de 72,8 ani, potrivit datelor publicate joi de Eurostat.

Speranța de viață a crescut în România în medie cu patru ani față de 1971. În plus, femeile au o speranță de viață mai mare decât bărbații.

Speranța de viață la naștere în România, și așa printre cele mai mici din Europa, a scăzut puternic în anii pandemiei până la 72,9 ani. S-a întors astfel la nivelul înregistrat în urmă cu 14 ani. La fel de alarmant este faptul că țara noastră nu a reușit să revină la valori similare cu cele din 2019, așa cum s-a întâmplat în alte state europene.

Speranța de viață în Uniunea Europeană în 2021 era încă sub nivelul de dinaintea pandemiei de COVID-19, a anunțat vineri biroul de statistică al UE.

Sfârșitul lui 2021 a adus vești proaste deopotrivă pentru români și bulgari, întrucât ultimul Raport privind Sănătatea al Comisiei Europene plasează cele două țări din sud-estul Europei pe ultimele locuri în privința speranței de viață a cetățenilor lor, transmite Eurobserver, citată de Rador.

Speranța de viață în România, oricum una dintre cele mai mici din Europa (penultima), a scăzut în medie cu 1,4 ani în anul 2020, în timpul pandemiei de COVID-19 - dublu față de media europeană, de 0,7 ani - arată raportul Starea Sănătății în Uniunea Europeană, publicat astăzi. Speranța de viață în România este a doua cea mai mică din Uniunea Europeană, în urma țării noastre aflându-se doar Bulgaria.

Speranța de viață a scăzut în Italia cu aproape un an, până la 82,3 ani, din cauza pandemiei de COVID-19, a informat Institutul Național de Statistică (Istat), relatează AFP.

Speranța de viață în România este printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană și, deși a crescut din anul 2000, rămâne cu aproape șase ani sub media UE, potrivit raportului Comisiei Europene privind sănătatea în UE, la capitolul dedicat României, publicat joi.

Suedezii și spaniolii, în această ordine, sunt europenii care se bucură de cei mai mulți ani de viață sănătoasă, în timp ce austriecii și danezii se clasează pe ultimele locuri, potrivit unui raport al Fundației spaniole Cajas de Ahorro (Funcas), citat de EFE.

Speranța de viață la nivel global a crescut cu 5 ani și jumătate în intervalul 2000-2016, a precizat joi Organizația Mondială a Sănătății (OMS), subliniind că discrepanțele dinte țările cu venituri mari și cele sărace persistă, potrivit AFP.

Speranța de viață sănătoasă la naștere, respectiv numărul de ani preconizat pentru ca o persoană să îi trăiască fără probleme de sănătate, era în Uniunea Europeană în anul 2016 de 64,2 ani pentru femei și 63,5 ani pentru bărbați, arată datele publicate luni de Eurostat.

Singapore, Japonia și Spania sunt cele trei țări ai căror locuitori au cea mai mare speranță de a trăi mai mulți ani în condiții de sănătate, potrivit unui raport publicat joi de revista The Lancet și citat de EFE.

În anul 2016, speranța de viață a unui nou născut din Uniunea Europeană era de 81 de ani, iar cea mai scăzută speranță de viață se înregistra în regiunile Severozapaden (73,3 ani), Yugoiztochen (74,4 ani) și Severen tsentralen (74,4 ani) din Bulgaria, precum și în regiunile de dezvoltare Sud-Est (74,4 ani) și Nord-Est (74,6 ani) din România, arată datele publicate vineri de Eurostat.

România a coborât 5 locuri într-un clasament global privind eficiența sistemului național de sănătate măsurată în funcție de raportul cheltuieli-rezultate, fiind depășită de state ca Italia, Franța, Grecia, Cehia și Marea Britanie. Sistemul românesc de sănătate este însă mai eficient decât cele din Belgia, Germania, Ungaria sau Bulgaria.

Speranța de viață din statele dezvoltate este în scădere, parțial din cauza efectelor epidemiei de opioide în rândul adulților tineri din Statele Unite și a impactului sezonului de gripă asupra vârstnicilor din alte țări, arată două studii citate de Reuters.